Hranirea porcusorului de Guineea

Porcusorul de Guineea va avea acces in permanenta la apa de baut. Este gresita ideea, ca el nu are nevoie de apa. Este o mare diferenta dintre a supravietui, sau a trai sanatos! Desi verdeturile, legumele si fructele contin o cantitate semnificativa de apa, este greu de apreciat ce cantitate de lichide ar asigura nevoile sale zilnice, aceste nevoi fiind influentate si de temperatura mediului, umiditatea aerului, greutatea/starea porcusorului etc.
Alegerea cea mai buna va fi o adapatoare care se poate instala la marginea custii. Porcusorul poate invata usor sa foloseasca adapatoarea, iar noi avem siguranta ca apa nu va fi murdarita sau rasturnata. Sunt mai multe tipuri de adapatori. Atentie mare! Adapatoarea cu cioc de metal este alegerea corecta, cea cu cioc de sticla se poate sparge usor.
Daca nu ai posibilitatea sa-i cumperi adapatoare, poti folosi un vas mai gros si greu pe care nu-l poate rasturna. Porcusorul are talentul deosebit de a murdari si de a rasturna tava cu apa.
Ai un porcusor de Guineea, care niciodata nu a baut apa? Solutia cea mai buna ar fi sa-i oferi posibilitatea de a invata adapatul de la un alt porcusor. Daca acest lucru nu este posibil, in diferite perioade ale zilei i se va duce la gura adapatoarea, la atingere el va simti apa care picura din cioc, va linge apa, si va descoperi modul de folosire a acesteia.
Este foarte important ca porcusorului recent cumparat sa nu-i schimbam brusc dieta, astfel organismul lui se va adapta fara risc la noua alimentatie. Este preferabil sa primim de la crescator hrana pentru aproximativ o saptamana. In asa fel vom putea amesteca cele doua alimente si vom avea posibilitatea sa trecem treptat la noua hrana, daca schimbarea dietei e necesara.
Porcusorul este sensibil, el devine stresat, daca mediul si/sau dieta lui este radical schimbat. Stresul are un efect negativ asupra sanatatii lui, datorita acestei stari organismul lui devine vulnerabil. Pentru a putea preintampina acest lucru, alimentele noi vom insera treptat in dieta lui, si ii vom oferi un mediu potrivit, stabil.
In salbaticie porcusorul isi petrece majoritatea timpului cu cautarea hranei. Acest comportament este valabil si la cel domestic. Pe langa alte activitati rontarirea fanului este o buna compensare a nevoii de cautare.
Fanul are un rol deosebit in digestia porcusorului, mentinandu-l sanatos. Se va da fan proaspat in fiecare zi si in tot cursul anului. Hrana special conceputa pentru porcusori nu poate inlocui fanul, oricare tip de hrana ar consuma, fanul trebuie sa fie permanent in fata lui!


Porcusorul de Guineea este un erbivor al carui sistem digestiv e asemanator cu cel al calului, cu cecum voluminos si colon proximal. Necesita hrana vegetala cu un continut mai scazut de proteine, si mai bogat in fibre, continutul inalt de fibre fiind un element esential in dieta lui. Hrana sfaramata cu ajutorul dintilor ajunge in stomacul simplu, din care, datorita volumului relativ redus, alimentele trec repede in intestinul subtire unde are loc digestia si absorbtia proteinelor, a lipidelor si al unei parti a hidratilor de carbon (amidon, zaharuri). Tot aici are loc si absorbtia celor mai multe vitamine, minerale si oligoelemente. Resturile de alimente ramase nedigerate in intestinul subtire trec in prima parte a intestinului gros, numit cecum, unde are loc fermentatia (digestia celulozei) sub influenta florei microbiene, insotit de biosinteza unor vitamine din grupa B. Microorganismele intestinale protectoare din cecum se multiplica si mor in continuu, bacteriile moarte contin multe proteine, ele sunt eliminate prin scaun sub forma de boabe moi, numite boabe cecale (pentru porcusorul care traieste in natura, aceste boabe moi rezultate din prima digestie reprezinta si o importanta sursa de proteine, deoarece plantele care se gasesc in natura, contin putine proteine). Porcusorul, fiind animal coprofag, va consuma din aceste boabe care pe langa alte substante folositoare - bacterii benefice vii, aminoacizi, microelemente, Vitamina K - contin si complexul de vitamine B necesar organismului. Boabele fecale nu contin asemenea substante folositoare.
Cecumul reprezinta aprox. 65 % (!) din tractul digestiv al porcusorului.

Pe langa fanul obisnuit de iarba ii putem oferi si alte tipuri de nutreturi fibroase uscate. Fanul alpin (din zona de deal) contine iarba si plante salbatice cu aroma si gust placut porcusorului. Datorita mirosului de ovaz, fanul de ovaz de culoare verde deschis este apetisant pentru porcusor. Se va cosi la inspicare.
Fanul de iarba poate fi amestecat cu diferite alte specii ierboase, ca tarsaca / obsiga (lat. Bromus inermis), obsiga (lat. Bromus erectus, engl. Brome grass/hay), golomat (Dactylis glomerata, orchard grass/cocksfoot grass), firuta angustifolie (Poa pratensis var. angustifolia, narrow-leaved meadow grass), pir crestat (Agropyron cristatum, Crested Wheat grass), ierbaluta (Phalaris arundinacea, canary-grass), firuta de camp (Poa pratensis, Blue-grass). Fanul cel mai des administrat in tarile de vest este cel de timoftica de lunca * (Phleum pratense*, Timothy-hay*), pe care nu doar porcusorul, ci si alte ierbivore agreaza mult. O alternativa e si fanul de ovaz, de orz si de grau, amestecat, ierburile fiind recoltate pentru fan inainte de formarea bobului (la inspicare). Mai rar ii putem da si porumb uscat, tulpina si frunzele uscate ale plantei tinere (nu groase!). In acest fel el se va familiariza cu noi gusturi, varietatea avand o influenta benefica asupra sanatatii lui.

* Nota: timoftica de lunca poate fi confundata cu coada vulpii (Alopecurus pratensis, Meadow Foxtail), si cu timoftica de stepa (Phleum phleoides - Purple-stem Cat's-tail).

Fanul de lucerna contine mult calciu, consumarea lui exagerata poate avea ca rezultat depunerea calciului in rinichi (100 grame fan de lucerna contine 2200 mg calciu). Amestecat cu fan obisnuit se poate da puilor pana la varsta de patru luni, femelelor gestante si celor care alapteaza. Porcusorul adult care in general consuma hrana speciala pe baza de lucerna, sau primeste frecvent pelete lucerna, nu va avea nevoie de acesta. Daca totusi dorim sa ii oferim, ii vom da mai rar, amestecand o mica parte de fan de lucerna cu fanul obisnuit.
Daca suntem alergici la un anumit tip de fan, sa incercam diferite alte amestecuri de fan. Porcusorul nu se poate lipsi de acest nutret atat de important pentru sustinerea sistemului sau digestiv. Pe langa faptul ca asigura necesitatile nutritionale ale porcusorului, fanul toceste si dintii care sunt in permanenta crestere, si are si rolul de a-l stimula mental.
In salbaticie porcusorii se ascund in iarba inalta, aici se simt in siguranta, protejandu-se de pradatori. Circuland in ea isi creaza adevarate tunele si/sau pasaje supraterane, majoritatea timpului petrecandu-si mancand, participand in mod colectiv la cautarea hranei, alergand in lung si-n lat. Sprijinim acest comportament natural la cei domestici, daca pe langa fanul pus in suport, ocazional le oferim cate o mana-doua de fan si in cusca, direct pe talas, peste ascunzatoare/tunel construit din lemn, si/sau in coltul casutei. Se vor bucura, isi vor vara capul in el, se vor imbulzi in jurul lui, se vor baga in el. Pentru ei fanul nu este doar iarba furajera mult agreata, fanul pentru ei e ca un adapost ce creste sentimentul lor de siguranta, stimuland in acelasi timp si comportamentul lor de explorare.

Sa avem grija, ca firele de fan sa nu fie prea groase, cu varfuri intepatoare, deoarece acestea intamplator pot rani ochii porcusorului. Fanul cu fire mai groase si varfuri ascutite vom aseza in suport, in cusca punandu-le doar fan cu fire subtiri si moi (otava, iarba taiata a doua oara).
Daca suntem generosi cu fanul (avem o sursa bogata de fan), si acoperim o parte a talasului cu fan, sa avem grija ca acesta sa fie schimbat la timp. Fanul nu are putere de absorbire si se murdareste repede. Fanul murdar, umed, mucegait cauzeaza tulburari digestive, si este un mediu favorabil de inmultire a bacteriilor, ciupercilor.
Daca unul sau altul dintre porcusorii nostri consuma o cantitate prea mica de fan, sau a ajuns la noi dintr-un mediu in care nu a primit fan (din pacate si acest lucru se poate intampla), il putem stimula sa consume, ascunzand in fan cateva fire de verdeata, bucati de legume, modificand din cand in cand si habitatul lor. Reasezand putin diferit accesoriile, sau variandu-le cu altele noi (hamac, tunel, casuta, trepte spre "acoperisul" casutei, etc.) si punand fanul in/pe/langa acestea, le vom stimula comportamentul de cautare-cercetare, creandu-le conditii de bunastare.

Cateva idei despre fan:
Daca este de culoare bruna, a fost prea tarziu taiat sau a fost uscat timp prea indelungat. Astfel se va pierde o cantitate mare de Vitamina E si va avea o valoare nutritiva mai mica.
Este de calitate cel, care are mai putine seminte in el.
Fanul umed, murdar, prafuit sau mucegait nu este recomandat.

Pe langa fanul care va fi permanent in fata lui, accentul va fi pe iarba verde, si alternativ diferite verdeturi, zarzavaturi, fructe, deoarece porcusorul de Guineea necesita hrana bogata in Vitamina C.

Dintii de lapte ai porcusorilor se absorb inca in pantecul mamei si se nasc cu dinti definitivi care, neavand radacina, sunt in permanenta crestere. Fanul si alimentele abrazive, bogate in fibre, ajuta la tocirea si intretinerea lor. Dentitia porcusorului: 2-2 incisivi in fata, iar lateral jos si sus cate 1-1 premolar si 3-3 molari - in total 20 dinti.

Despre dentitie, dinti rupti, cresteri peste masura a dintilor si diferite probleme dento-maxilare informatii detaliate aici.

Verdeata cea mai apreciata si potrivita este iarba verde. Aceasta o putem da in cantitati mari si repetate. Porcusorul salbatic se ascunde in iarba, acest lucru il va face cu drag si cel domestic. Cand o introducem in meniu dupa o mai lunga sistare (primavara), o vom face treptat, ptr. a nu produce probleme digestive.
Iarba va fi culeasa din zone nepoluate, departe de sosele si de locurile vizitate de caini. Daca iarba este umeda (ploaie, roua etc.), o vom pune la uscat pana se va usca apa de pe ea. Se va evita hranirea cu alimente umede, acestea sunt periculoase mai ales in cazul puilor (poate provoca diaree, sau alte probleme digestive).
Papadia, traista ciobanului, rocoina, trifoiul, trifoiul salbatic sunt si ele o alternativa in alimentatie. Le vom da proaspete si curate.
Putem rasfoi si cartile de plante medicinale, ne vor fi de ajutor la alegerea hranei diversificate. In cantitati f. mici (!) putem oferi porcusorului galbenele, coada soricelului, casul-popii (nalba), susai, musetel, urzica (se va da doar dupa ce s-a ofilit putin), iarba cucului (cimbrisor), cimbru de gradina, tarhon, patlagina, splinuta (varga de aur), salvie (se va da doar f. putin si rar), frunzele si fructele de afin , frunzele si fructele de zmeura, nalba alba (nalba mare), podbal (se utilizeaza doar frunzele!), lipicioasa (cornatei, asprisoara).

Atentie! Vom evita hranirea porcusorului cu verdeturi, legume si fructe murdare, sau cele care au fost tratate cu diferite substante toxice.
Substantele utilizate pentru protectia plantelor (pesticide: insecticide, fungicide, erbicide etc.) pot dauna sanatatii porcusorului, daca consuma asemenea legume, fructe. Trebuie sa stim si faptul ca unele legume pot avea un continut ridicat de nitrati daca acestea sunt tratate cu o cantitate prea mare de ingrasaminte chimice (ajunsi in organism nitratii se tranforma in nitriti, fiind absorbiti in sange se combina cu hemoglobina sangelui transformand aceasta in methaemoglobina, astfel impiedica transportarea oxigenului in tesuturi). La animale aceasta boala poate provoca moartea fatului/fetilor, nastere prematura (sau in cazuri severe, moartea animalului).
Verdeturile, legumele si fructele murdare sunt si ele un factor de risc, la porcusori pot provoca enterita sau alte infectii.

Niciodata nu vom da porcusorului alimente iuti sau legume care provin din bulbi (ceapa, usturoi etc.). Alimentele noi le vom introduce treptat si doar un singur aliment nou pe zi. Porcusorii vor accepta mai greu hrana pe care nu au consumat-o langa mama lor.

Dintre elementele minerale trebuie subliniata rolul calciului si al fosforului (calciul, fosforul si magneziul sunt constituenti de baza ai oaselor si ai dintilor). Absorbtia calciului de catre organism este influentata de multi factori - vitamine, hormoni, diferite stari (cum ar fi gestatia, alaptarea, cresterea) etc. Pentru a avea o dieta sanatoasa, vom fi atenti la raportul dintre calciu si fosfor, la porcusori proportia optima este de 1,5:1 - 2:1 (Ca:P).
In cazul in care fosforul este prezent intr-o proportie mai mare in dieta, calciul din hrana nu va putea fi absorbit in mod corespunzator de catre organism. Acesta duce la eliminarea calciului din organism prin urina (decalcificare) si poate contribui la formarea pietrelor in rinichi. Cauzele care duc la formarea calculilor renali, pot fi multiple. Analizand compozitia lor se poate determina, daca dieta joaca sau nu un rol in formarea acestor concretiuni.
Partile reproductive ale plantelor - semintele, radacinile - contin o cantitate insemnata de fosfor.

Valoarea nutritiva a unor verdeturi, legume, fructe: vezi tabelul, aici (htm - 282 KB).

Voi enumera cateva verdeturi, zarzavaturi si fructe care se pot da porcusorului - alternativ - pe langa iarba verde si fan:
- morcovi (daca e produs organic/bio, o bucata mai mica se poate da zilnic) castraveti, marar, gulii, frunza de gulii, patrunjel, frunza de patrunjel, frunza de morcovi, ardei gras, frunza de broccoli, sfecla furajera (si frunza), rosii, frunza de conopida, conopida, pastarnac, vanata, salata verde, varza, mere, cirese, piersici, struguri, prune, mandarine, portocale, banane, kiwi, lubenita, pepene, dovleac, dovlecel, matasea frageda de porumb, coaja frageda a stiuletei de porumb, frunza verde a porumbului, sparanghel, mazare frageda in pastaie, napi, frunza de mustar, sfecla rosie, frunza de telina, frunza de ridichi, spanac, frunza de cicoare, andive etc.

- Atentie!
Conopida, gulia, broccoli si varza doar in cantitati mici, deoarece provoaca balonare. La fel si frunza de ridichi, se va da doar in cantitati mici.
Frunza de telina se va da treptat, prima data doar putin. Tulpina groasa se va arunca, fiind greu de digerat.
Salata verde se va da mai rar (!) si numai cateva frunze, deoarece in cantitati mari afecteaza rinichii. Daca este cultivat biologic (e bio), in cantitati mici se pot da. Vom evita cele care provin din surse nesigure, deoarece pot contine pesticide, reziduri chimicale in cantitati ce dauneaza sanatatii porcusorului (femelele gestante si puii fiind cei mai vulnerabili in acest sens). De preferat se vor alege frunzele interioare, cele exterioare putand acumula mai multi nitrati in cazul in care totusi sunt tratate.
Spanacul si frunza de patrunjel contin oxalat, in cantitati mari/prea des repetate pot contribui la formarea pietrelor in rinichi.
Toate fructele se vor da fara samburi iar citricele se vor taia in cubulete mici pentru a nu fi invelite in pielita. In asa fel porcusorii le vor simti imediat gustul, si le vor consuma mai repede.
Cartoful nu (!) este o alegere buna si nu este recomandat. Din cauza continutului inalt de amidon este nesanatos (!) ptr. porcusori. Daca totusi vor primi, se va da f. putin, si vor fi curatate si aruncate straturile verzi de sub coaja cartofului (se formeaza, de obicei la incoltire, un strat verde otravitor - solanina - sub coaja).
Fasole verde nu (!) se va da porcusorilor, in stare cruda contine fazina, o substanta toxica (o lectina) ce se descompune doar prin incalzire.
Nucile, din cauza continutului inalt de calorii, nu sunt recomandate!
Se vor alege in primul rand legumele si fructele de sezon, cat mai proaspete, si se va opta mereu pentru o dieta cat mai variata posibil.
Rebarbara (este toxica pentru ei!) si fasole uscata nu se va da niciodata porcusorului!

Uneori le putem oferi si grau incoltit sau le putem creste iarba de grau intr-o ladita, este o idee buna mai ales iarna, dar si in cursul anului, fiind o sursa bogata de vitamine si minerale.

Ocazional, in special iarna si/sau primavara devreme, poate primi cateodata si cateva fire de orz verde fraged ce pe langa vitamine si minerale contine si enzime cu efecte benefice lui.

Puii care se nasc cu o greutate foarte mica sau cei care sunt slabi, in primele saptamani pot primi, in fiecare zi chiar, de preferat dimineata, un amestec oparit de tarate si grau incoltit. 10 parti de tarate vom amesteca cu 3 parti de grau incoltit, acest amestec oparim cu putina apa fierbinte, asteptam pana se raceste, apoi punem intr-o tavita. Lasam aprox. o jumatate de ora in fata lor, apoi restul ramas nemancat aruncam. Mai tarziu, in cursul zilei, putem amesteca (combinate cat mai diversificat) mere, morcovi sau castraveti rasi cu fulgi de ovaz, frunza de patrunjel taiat mai marunt etc. Treptat, aceste verdeturi, fructe se vor da in bucati tot mai mari, pentru a le hrani cat mai curand posibil (!) in mod obisnuit, pentru a-si folosi si dintii, rontaind. Fanul nu va lipsi nici la aceste categorii, va fi mereu in fata lor.
Important! Amestecul de tarate si grau incoltit vor primi intotdeauna proaspat, din acest amestec preparat niciodata nu vom pastra nimic pentru a doua zi.

Despre hranirea si ingrijirea puilor orfani - informatii aici!

E recomandat ca porcusorul sa primeasca hrana speciala. Daca nu putem procura, semintele ce ii vom da in functie de nevoi, se vor amesteca in felul urmator:
- 80 % ovaz
- iar restul de 20 % va fi un amestec de orz, grau, porumb si seminte decojite de floarea soarelui.
Cele doua din urma (semintele de porumb si cele de floarea soarelui) se amesteca in cantitati mai mici, deoarece au un nivel ridicat de grasime** si proteine**. Semintele de floarea soarelui se vor da decojite, deoarece coaja poate intra intre dinti provocand multe neplaceri porcusorului (se poate chiar sufoca!).

** Consumarea excesiva a proteinelor duce la obezitate, imbolnaviri, influentand/reducand si coprofagia atat de necesara sustinerii sistemului digestiv (in cazul in care dieta lui ar contine prea multe proteine, el ar consuma o cantitate mult mai mica de boabe cecale, ceea ce ar fi f. nesanatos (!).
Puilor, femelelor care alapteaza si tineretului le vom da seminte de cereale in fiecare zi sau la doua zile odata (depinde de starea de dezvoltare, greutate). Porcusorilor maturi si femelelor gestante le vom da doar de 2-3 ori pe saptamana, in asa fel nu se vor ingrasa si nu se vor imbolnavi.

Daca avem posibilitatea sa procuram hrana granulata (din import) special conceputa pentru ei, nu este nevoie de hranirea cu seminte. In cazul in care va primi hrana special conceputa pentru porcusori, se va da doar fan, iarba proaspata, diferite verdeturi, legume, fructe, aceasta hrana acoperind nevoile porcusorului. Atentie! Hrana pentru iepuri nu este potrivita pentru porcusori, fiind o specie cu alte nevoi. Pe langa acesta hrana de iepuri de multe ori contine si medicamente daunatoare sanatatii porcusorului!

De retinut!
Porcusorii au nevoie de mult fan, verdeata, zarzavaturi, fructe. Aceste mamifere mici nu sunt granivore, si ca urmare alimentele de baza nu vor fi niciodata semintele de cereale!
Ocazional, dar nu prea des (!), putem da porcusorilor si o bucata de paine f. bine uscata (numai in cazul in care nu se sfarama usor), o vor roade cu multa placere. Diferitele dropsuri cu continut de zahar sau batonul cu miere nu (!) sunt recomandate.

Atentie! Porcusorii plimbareti sa nu ajunga la plantele din apartament, deoarece majoritatea plantelor sunt otravitoare pentru ei! Sa avem grija ca in apropierea custii sa nu fie asemenea plante, in cusca sa nu cada asemenea frunze/flori. Sa le tinem departe si de cabluri, pentru a nu le putea rontai.

Despre porcusori de guineea

                                                           Ingrijire

Vrem unul sau mai multi porcusori de Guineea?
Sa tinem cont de faptul ca sunt animale sociale, in habitatul lor natural traiesc in grupuri. Cei din captivitate se vor simti si ei bine, daca pot avea parteneri. Mentinerea contactului olfactiv si auditiv cu specia proprie este foarte importanta la aceste animale sociabile, prezenta partenerului/partenerilor va avea un efect pozitiv asupra sanatatii si comportamentului lor. Porcusorii de Guineea necesita si cauta contactul vizual/corporal cu ceilalti porcusori chiar si in perioada odihnei, pentru ei fiind linistitor faptul ca se pot vedea/simti si atunci cand se odihnesc. Cat de bine se vor intelege, depinde mai mult de caracterul (personalitatea) indivizilor, si mai putin de sexul lor. Se poate intampla ca unii sa se certe, sa fie mai putin prietenosi cu oricare porcusor pus langa ei, insa majoritatea va fi foarte incantat sa poata avea partener(i). Firea indivizilor - linistit, iritabil, agresiv, vioi sau timid -, varsta - pui, adolescent etc. - sunt factori importanti, dar conteaza si locul, terenul unde ei prima data se vor intalni, acesta influentand comportarea lor.

- „Da, am un singur porcusor, el nu are partener, dar eu ma ocup foarte mult de el, si vad ca se simte bine.” - auzim adesea.

- „... el doar s-a adaptat acestei constrangeri, nu se poate numi bunastare.” - ar spune cei care cunosc nevoile comportamentale ale acestui animal sociabil.

„Porcusorul de Guineea sa nu fie tinut de unul singur in cusca; sau numai in cazul in care e (strict) necesar” - recomanda S. Sutherland si M. Festing in cartea sa (The Universities Federation for Animal Welfare Handbook on the Care and Management of Laboratory Animals, 1987.)..

Combinatia la doi porcusori
Doi pui de acelasi sex: pot fi alesi atat frati, cat si indivizi din diferite cuiburi.
In perioada adolescentei unul sau altul poate deveni usor agresiv, pubertatea fiind perioada in care micile certuri pentru (re)stabilirea ierarhiei pot destrama temporar cohabitatia pasnica. In cazuri fericite aceste certuri vor fi repede aplanate. Daca cearta ar lua amploare, inainte de a le separa, sa reevaluam conditiile in care sunt tinuti. O cusca mare spatioasa, accesoriile ce indeplinesc functia barierelor vizuale (ascunzatoare, butuci, crengi, tuneluri, altele) ingreuneaza contactul vizual si ofera un bun refugiu unuia sau altuia. Daca acestea nu ajuta, pentru o perioada ei vor trebui separati.
Doi masculi: un adult cu un pui se vor imprieteni repede, aici stabilindu-se o ierarhie naturala, cel mic se va subordona celui mare.
Daca mai tarziu, in perioada adolescentei cel mic nu se va multumi cu statutul sau social, acest comportament poate naste unele conflicte.
Doi masculi adulti:
Este o conceptie gresita faptul ca doi masculi adulti nu se pot imprieteni. Desi combinarea a doi pui sau a unui pui cu un adult este mai potrivita, si doi masculi adulti se pot combina cu succes, multe cazuri dovedind acest lucru. Aplicand unele masuri de siguranta eventualele conflicte sociale pot fi reduse sau preintampinate. Deoarece masculii sunt teritoriali, ei necesita un spatiu mai mare. Dupa ce s-au intalnit si s-au cunoscut pe un teren neutru, ei vor fi pusi intr-o cusca potrivita, spatioasa, cu asternut curat, pentru ca acesta sa nu fie marcat de urina. Este de preferat asigurarea unei custi cat mai spatioase in care fiecare va avea casuta sau locul de odihna al lui, si hrana suficienta pentru a nu se bate intre ei. In primele ore/zile ei vor fi monitorizati. In cazul in care se vor certa, ei vor fi separati, deoarece cei cu personalitate puternica sau cei agresivi se pot rani, provocandu-si muscaturi grave.
Doua femele:
In general este cea mai potrivita combinatie, foarte rar se resping. Certuri sau batai se pot declansa doar la cele puternic dominante sau agresive. In natura femelele traiesc in stransa apropiere, in interesul comun al speciei ele se ajuta reciproc, si in general colaboreaza.
O femela si un mascul:
Inainte de a alege aceasta combinatie ce pentru multi doar pare buna, trebuie sa stim, ca femela nu poate ramane mereu langa mascul, deoarece gestatiile des repetate vor periclita sanatatea, sau chiar viata femelei. Pe langa faptul ca va trebui sa ne asumam raspunderea pentru puii care se vor naste, in perioada de odihna a femelei masculul va trebui asezat intr-un mediu potrivit lui. Un mascul suporta foarte greu singuratatea (!) daca este izolat, separat de cel/cei din specia lui! Decizia de a avea porcusori este o raspundere pe termen lung, in conditii optime ei pot trai chiar sapte (mai rar si mai multi) ani. Daca nu suntem crescatori, ca animale favorite sa alegem doi porcusori de acelasi sex, aceasta fiind alegerea cea mai buna.

Nu vom tine niciodata doi masculi impreuna cu o femela. In prezenta femelei masculii vor fi adversari agresivi si se vor bate intre ei, provocandu-si rani grave sau (mai rar) mortale.
Daca avem porcusor(i) in casa, este recomandat ca noul venit sa fie tinut o perioada de aprox. 2-3 saptamani in carantina. Asezarea temporara al acestuia intr-un alt spatiu, potrivit, spalarea mainilor si protejarea imbracamintei - schimbarea prosopului sau al sortului dupa contactul cu cel nou venit - este o masura cu care putem preintampina o eventuala imbolnavire, sau infestare cu paraziti a celui/celor de acasa.
Foarte important! Niciodata nu asezam alte animale (iepuri, harciogi etc.) in aceeasi cusca cu porcusorii de Guineea, deoarece cerintele si nevoile lor sunt diferite. Un exemplu: Daca traiesc intr-o cusca comuna, iepurele cu picioarele posterioare puternice intamplator poate lovi porcusorul, provocandu-i leziuni interioare grave, sau chiar vitale.

Ai posibilitatea sa alegi habitatul porcusorului?
Nu-l izola departe de tine si nu-l tine intr-un loc intunecos, dar fereste-l de lumina intensa a razelor solare.
Cel mai bine se simte la temperatura camerei, la 16-20 C⁰. Daca nu este in locuinta, temperatura incaperii in care este tinut, sa nu scada sub 10-12 C⁰. Cusca sa fie intr-un loc potrivit, porcusorul fiind sensibil la frig, curent si umezeala. Totodata trebuie stiut, ca porcusorul de Guineea tolereaza mai bine temperatura mai scazuta, decat cea ridicata, deoarece nu are glande sudoripare si este stenoterm, organismul lui fiind sensibil la variatiile mari si bruste ale temperaturii.
Sa-l ferim de soarele arzator, si sa nu-l tinem afara (in curte, gradina) in zilele fierbinti de vara. Daca transportarea lui in aceasta perioada este inevitabila, aceasta o vom face pe timp cat mai scurt, deoarece se poate imbolnavi (chiar muri) de hipertermie.
Pentru a evita supraincalzirea, in zilele fierbinti ale verii ii vom asigura porcusorului un climat cat mai placut. Daca incaperea in care se afla are temperatura prea ridicata, si nu avem posibilitatea sa-l asezam intr-un loc mai racoros, vom pune in congelator cateva sticle de plastic umplute cu apa pana la jumatate, sau cativa acumulatori gheata pentru geanta frigorifica, apoi vom aseza cate 2 din aceste sticle sau acumulatori gheata pe fiecare cusca in parte. Pentru a nu picura condensul format in cusca, sub sticle sau acumulatori gheata vom aseza o carpa de bumbac mai subtire. Vom pune mai multe sticle sau mai multi acumulatori la racit, pentru a putea fi inlocuite atunci cand va fi necesar.
O placa de gresie ceramica pusa in cusca poate fi si ea racoritoare. La o cusca spatioasa, intr-un colt se va pune mai putin talas, ca porcusorul sa poata sta cu burtica pe ceva mai putin cald, avand in acea parte doar o bucata de gresie. In acest fel el va avea posibilitatea de a da talasul la o parte, ajutand si acesta la eliminarea surplusului de caldura. Ii vom da alimente bogate in lichide, si apa de baut vom schimba mai des, pentru a nu se deshidrata.

Aseaza-l intr-o cusca mare, spatioasa (vezi aici tabelul!). Daca este nou venit in casa ta, prima zi este bine sa fie lasat singur, sa se obisnuiasca cu noul camin.
Exista custi speciale cu tava inalta de plastic, avand gratii pe partile laterale si in partea de sus. Acestea ofera o aerisire corespunzatoare si talasul nu se va imprastia prin incapere, tava fiind inalta. Tava se poate spala foarte usor la schimbarea asternutului. Inainte de a o clati abundent, se va folosi otet din vin alb/otet alimentar alb ce indeparteaza depunerile albe de urina de pe fundul custii, otetul avand si o actiune dezinfectanta. Daca avem posibilitatea, vom alege o cusca cu doua usi, o usita pe o parte, pe unde - cu ajutorul unei scarite - porcusorii pot iesi la plimbare, si una pe deasupra, pe unde ei pot fi scosi de catre stapan. Acvariul sau custile tip acvariu nu sunt potrivite. In acestea nu circula bine aerul, fapt care poate provoca imbolnavirea porcusorului. Datorita izolarii el nu va percepe nici zgomotele exterioare si va deveni mai fricos.
Ladita de lemn nu e practica, urina se imbiba in partea lemnoasa si mirosul va persista chiar si dupa dezinfectare. Daca avem ladita de lemn, aceasta se va unge cu ulei de in - niciodata nu se va vopsi, vopseaua fiind toxica pentru ei - si vom pune intre lemn si talas un material impermeabil care nu este toxic (linoleum, tavita de plastic etc.). In cazul in care folosim linoleum, vom fi atenti ca porcusorul sa nu il rontaie, acesta fiind material ce ar putea cauza blocaj la nivelul intestinului.
Cusca sa fie de cel putin 80x60 cm (lungime/latime) sau mai spatioasa. Intr-un mediu potrivit porcusorii devin mai activi si mai jucausi.
Fundul custii trebuie sa fie plat, fara gauri sau gratii, deoarece porcusorii au picioruse delicate!

Se recomanda ca asternut talas uscat care nu contine uleiuri aromatice. Nu se va folosi niciodata talas de cedru, este toxic! Si pinul este riscant, avand miros aromatic. Porcusorul este foarte sensibil la mirosuri, aroma talasului de cedru sau pin verde (neuscat) fiind fatale pentru el. Chiar si gazele produse de urina - in cazul necuratirii custii la timp - pune in pericol sanatatea porcusorului.
Important! Rumegusul (e praf de deseu lemnos) NU este un bun asternut, porcusorul inhaleaza praful de rumegus si se imbolnaveste.
Poate fi o alternativa folosirea asternuturilor artificiale care au fost create special pentru pisici? Pentru o mai buna absorbire a mirosurilor acestea de cele mai multe ori contin elemente chimice ce pot fi daunatoare sanatatii porcusorului. Exista si asternuturi de foarte buna calitate, concepute special pentru porcusori. Acestea au o putere mare de absorbire a urinei si a mirosului, si nu contin elemente toxice.

Porcusorilor le place sa se ascunda, este bine ca in interiorul custii - daca aceasta e spatioasa - sa-i punem o casuta, tunel sau un alt ascunzis.
In cazul in care construim noi o cusca, nu vom folosi materiale ce ar putea fi daunatoare porcusorului. El va incerca sa rontaie chiar si cusca, deci nu vom folosi niciun material ce ar putea fi toxic pentru el.
In interiorul casutei/custii se poate pune un prosop mic pe care se poate aseza porcusorul. Acest obicei provine de la stapanii care pregatesc porcusorii - in special pe cei cu par lung - pentru expozitii. In asa fel blana lor ramane curata. In loc de prosop englezii folosesc un material numit „VetBed”, acesta fiind un material care se spala usor, si se usuca foarte repede. S-a constatat ca le place si porcusorilor, mai ales iarna, cand tine si de cald.

Porcusorilor le face placere sa inspecteze locuri noi, ei au nevoie de miscare. Daca avem posibilitatea, ii vom lasa putin liberi in locuinta, dar vom fi atenti sa nu ajunga la fire electrice si plante posibil otravitoare. La o casa cu gradina se poate construi un tarc unde nu ajung animalele pradatoare, si se pot tine porcusorii in aer liber, la umbra.

La un porcusor matur se vor verifica gherutele odata la luna, si se vor taia varfurile. Acestea nu se tocesc ca la cei salbatici, este nevoie de ingrijirea lor periodica. Vrem sa stea cuminte? Il vom infasura intr-un prosop, sau il vom tine cu spatele spre noi, taiand gherutele tinandu-l in poale. Asa va deveni mai calm, mai linistit. La porcusorii cu picioruse de culoare deschisa se vad venele din gherute: se va taia varful gherutelor in asa fel, incat sa avem o distanta de 1, 5 - 2 mm de vena. La cei cu picioruse de culoare inchisa nu se pot vedea venele din gheare, la acestia se va taia mai des, putin, din varfurile gherutelor. Daca, accidental, am taiat in vena, vom spala acel loc cu putina apa oxigenata sau solutie Betadine, pentru a preintampina o infectie. Trebuie respectata forma (!) gherutelor, vor fi taiate putin oblic, lasand partea de sus putin mai lunga. Daca nu ne descurcam, cerem ajutorul medicului veterinar.
De retinut!
Gherutele care nu sunt taiate la timp, cresc spre interior, provocand neplacere, daca sunt prea lungi, chiar durere porcusorului. Venele din gheare cresc impreuna cu gheare, netaiate la timp vor fi mult mai greu de corectat. La gherutele neintretinute vom taia doar putin si mai des din varfuri pentru a reveni la o lungime potrivita fara sa taiem in vena. In asa fel venele din gheare incet se vor retrage.

In general porcusorilor nu le place baia si nu este recomandata, deoarece samponul (sapunul) indeparteaza grasimile naturale de pe pielea lui. Baie ii vom face doar in cazul in care e strict necesara. In acest caz vom folosi sampon slab (de copii), si nu ii vom uda capul. Vom fi atenti la ochi, nas si urechi, si il vom usca foarte bine, altfel el poate raci. Avand pielea sensibila, vom fi precauti la uscarea blanii. Uscatorul de par vom tine la distanta de blana, sau il vom regla pentru o treapta mai mica de temperatura si viteaza. Evitam pe cat posibil imbaierea puiilor sub 2 luni, a femelelor gestante sau a celor care alapteaza! Daca acest lucru nu este posibil, imbaierea la aceste categorii se va face fara sampon sau sapun.

Blana o putem peria zilnic sau macar odata sau de doua ori pe saptamana. Acest lucru il vom face cu multa rabdare si cu delicatete la porcusorii cu par lung rasele Sheltie, Coronet, Peruvian si Angora. Porcusorii cu blana de tip rexoid nu vor fi pieptanate sau periate, blana acestora va fi intretinuta si descalcita, aranjata, cu ajutorul degetelor, pentru ca blana deasa carliontata, ondulata sa se poata pastra in forma ei naturala, elastica. Daca se formeaza noduri care nu pot fi descalcite, acestea vor fi taiate cu ajutorul unei foarfeci.

Sa-i cantarim greutatea corporala! La cei sanatosi saptamanal, sau macar odata la doua saptamani, iar la cei bolnavi zilnic.
Daca un porcusor adult de la o saptamana la alta din greutate scade aprox. 50 de grame, e bine sa fie mai indeaproape monitorizat - apetitul, comportamentul, urina, scaunul si starea in general. Daca intr-o saptamana scade 80 grame sau mai mult (!), aceasta poate fi un semn de boala, o problema dentara/bucala, un factor stresant, o schimbare brusca (meniu, mediu, altceva) ce a cauzat aceasta scadere. In cazul in care scaderea de la o saptamana la alta e peste 100 de grame, un consult medical, cat mai curand posibil va fi absolut necesar!
 
  Se verifica periodic si dentitia.
Probleme ce pot aparea: se rupe o bucata din incisiv, dintele din fata? Daca mananca bine in continuare si este vioi, nu este necesara vizitarea medicului veterinar, deoarece incisivul va creste repede la lungimea potrivita. Corectarea (taierea) dintilor va fi necesara in cazul in care nu poate mesteca bine, refuza mancarea, sau nu poate manca din aceasta cauza, are probleme la inghitire etc. Mai rar incisivii, premolarii sau molarii pot creste prea lungi, impiedicand porcusorul in consumarea hranei, si/sau pot deveni ascutiti, ranind limba porcusorului. In acest caz vom cere ajutorul medicului veterinar in cel mai scurt timp posibil, deoarece porcusorul nu va putea manca, si se va imbolnavi.


Un porcusor care este imblanzit, devine prietenos si ii va placea sa se plimbe si in afara custii.Pentru plimbare este potrivita bucataria, baia sau acele locuri in care dusumeaua se poate curata usor. Va fi si mai vioi, bine dispus, daca poate avea un partener. Impreuna se vor plimba cu foarte mare placere prin casa si se vor juca. Vor inspecta locurile noi, vor fugi prin incapere, se vor juca de-a va-ti ascunselea. Jucariile preferate vor fi cele in care se pot ascunde: un tub gros din carton sau alte ascunzatoare in care pot circula fara probleme, labirinturi construite din crengi, ziare si/sau cartoane. Rola de carton de la mijlocul hartiei igienice, umpluta cu fan, este si ea buna pentru joaca.
Daca cusca este spatioasa, putem aseza si in aceasta tuburi groase, astfel se vor misca mai mult si nu se vor plictisi. Cu putina indemanare unele accesorii pot fi facute chiar de noi. De ex. un hamac se poate face usor dintr-un material mai gros/tare sau din blana artificiala. Materialul se va croi in forma dreptunghiulara, pe fiecare din cele patru colturi se va coase o sfoara (sau siret), si se va lega la o inaltime corespunzatoare de cusca.
In PetShopuri se gasesc pernute pentru pisici si caini, din aceste pernute se pot crea usor minunate accesorii pentru porcusori. Fiind captusite cu blana artificiala ele pot fi indoite si cusute sau capsate pe una sau ambele capete, oferind un ascunzis ideal porcusorilor.

Tragerea verdeturilor, legumelor sau a firelor de fan din mingea suport necesita timp si este o preocupare. Prin imbogatirea mediului trezim curiozitatea naturala a mamiferului mic. Pe langa faptul ca stimuleaza porcusorul, poate inhiba sau reduce semnificativ si agresivitatea eventual aparuta.
O buna metoda de a schimba anturajul si de a alunga monotonia este si punerea unor crengi in cusca. Porcusorii rod cu placere crengutele. Pe langa ocupatia si distractia pe care le ofera, ele ajuta si la tocirea dintilor ce sunt in permanenta crestere. Crengutele vor fi asezate in asa fel incat sa nu impiedice circularea in cusca. Foarte important! Vom folosi doar crengute ce nu au fost tratate cu pesticide sau alte substante posibil otravitoare. Cele mai potrivite pentru ros sunt crengutele de mar, proaspat culese. Vita de vie - obtinuta in urma taierii - este si ea agreata de multi porcusori. Crengutele de cires, cais, piersic sau prun, si crengutele pomilor cu miez rosu (de ex. zada) sunt otravitoare, acestea nu (!) se vor da porcusorilor.
Unii dau porcusorilor si frunzis de salcie, despre aceasta insa trebuie sa stim ca are un efect constipator destul de puternic. Daca le consuma cu placere, porcusorilor le putem oferi ocazional si putin (doar putin!) frunzis de dud, frunzis de salcam alb sau flori de salcam alb.
Porcusorilor le face placere sa circule liber in voie. Nu vom pune niciodata roata, carusel sau minge de orice fel in locurile amenajate lor, ei nu se pot juca cu acestea. Intr-o asemenea roata s-ar speria enorm, si s-ar putea rani, sira spinarii a porcusorului fiind fragila. Mingea este si ea periculoasa, existand pericolul de a calca pe ea.
Vom avea grija, ca in timpul plimbarilor in afara custii sa nu ajunga la fire electrice sau plante de ornament.
Puii de porcusori sunt foarte jucausi. Cand se simt bine si sunt intr-o dispozitie foarte buna, ei sar in sus, in timpul sariturii schimband directia chiar si 180^o, aterizand intr-o alta pozitie. Englezii, americanii numesc aceasta saritura „pop-corn”, deoarece ei sar ca floricelele de porumb. Chiar si mama lor devine mai jucausa in aceasta perioada.

Jucaria cea mai potrivita pentru un porcusor?
Un alt porcusor, cu care sa se poata juca!